Urmatoarele rânduri sunt extrase din cartea
“MELCII cresterea, înmultirea si valorificarea”
autori: Prof. univ. dr. ing. Ioan Bud
Lector Elvira Oroian
Editura: Ceres 2004

“Helicicultura, sau cresterea melcilor în captivitate, presupune o investitie pe care viitorii crescãtori trebuie sã o aibã în vedere si sã beneficieze de anumite cunostinte legate de biologia speciei, considerent pentru care tatonarea mai multor metode de crestere este necesarã pânã când se va gãsi varianta optimã, în functie de conditiile particulare existente.
Cunoasterea corespunzãtoare a speciilor comestibile de melci, a celor cerute de piatã, cerintele biofiziologice si particularitatilor acestora, sunt elemente cheie pe care trebuie sã le cunoascã viitorii crescãtori în vederea obtinerii unor performante semnificative. Tinând cont de cerintele pietei mondiale, trebuie sã retinem cã francezii si italienii consumã în mod traditional speciile Helix pomatia, Helix aspersa si Helix lucorum, pe când alte tãri consumã si alte specii, inclusiv melcul gigant african Achatina fulica sau Helix lacteea etc,”

POMATIA	ASPERSA	LUCORUM	FULICA

ROLUL SI LOCUL MELCILOR IN ALIMENTATIE SI MEDICINÃ

“Din cele mai vechi timpuri, oamenii au utilizat in alimentatia lor, printre numeroasele componente si moluste de apã sau terestre. Descoperirea cochiliilor de melci cu ocazia sãpãturilor arheologice nu fac decât sã confirme faptul cã melcii erau folositi în alimentatia omului din vremuri preistorice. În cavernele locuite de strãmosii nostri primitivi, s-au descoperit munti de cochilii care atestã cã melcii erau consumeti din cele mai vechi timpuri. Carnea melcilor, asemãnãtoare cu carnea de peste (Tabelul 1), este foarte sãracã în lipide (0,5–0,8%) si relativ sãracã în calorii (60-80 cal/100g.), în schimb este bogatã în proteine cu înaltã valoare biologicã (12-16%), în substante minerale (1,5%) si, respectiv, în azot (2,5%)”.

Tabelul 1
COMPOZITIA CHIMICÃ A CÃRNII DE MELC
(Bud Ioan 1998)

SPECIFICARE	S.U. (%)	APĂ (%)	PROTEINE (%)	EXTRACTIVE NEAZOTATE (%)	GRĂSIMI (%)	SĂRURI MINERALE (%)
HELIX POMATIA	20,65	79,35	16,10	1,97	1,08	1,50
HELIX LUCORUM	20,30	79,70	15,95	1,45	1,20	1,70
HELIX ASPERSA	20,15	79,85	16,33	1,37	1,15	1,30

Tabelul 2
COMPOZITIA CHIMICÃ A CÃRNII DE MELC
COMPARATIV CU ALTE SPECII
(Bud Ioan, 1998 prelucrare dupã diferiti autori)

SPECIA	PRINCIPALII COMPONENTI AI CĂRNII
	APA (%)	PROTEINE (%)	GRĂSIMI (%)	EXTRACTIVE NEAZOTATE (%)	SĂRURI MINERALE (%)
MELC	79,35	16,10	1,08	1,97	1,50
GĂINĂ	70,00	19,00	8,50	1,50	1,00
CURCĂ	67,00	23,40	7,60	0,90	1,10
CRAP	76,00	18,50	2,40	1,50	1,20
SALĂU	77,00	19,40	0,60	1,70	1,30
SOMN	63,50	16,80	17,40	1,50	1,10
VITEL	78,00	20,00	1,00	0,07	0,70
IEPURE	71,40	21,30	5,50	0,65	1,15
PORC	65,00	18,00	16,20	-	0,80
OAIE	65,50	17,90	15,70	-	0,90

“Pe bunã dreptate se pune întrebarea dacã ne aflãm sau nu în fata unui remediu miraculos care ne scapã de atâtea probleme, sau sunt doar speculatii de ordin gastronomic si comercial.
Cercetãrile mai recente au confirmat însusirile miraculoase ale cãrnii de melc. Astfel s-a constatat cã aminoacizii continuti în proteinele cãrnii de melc si în saliva acestora, contribuie la reconstituirea în întregime a tesutului gastric si deci la vindecarea ulcerului. Ei lubrifieazã cãile respiratorii, contribuind la vindecarea afectiunilor pulmonare, a bronhiilor si gâtului. Tusea convulsivã este combãtutã de complexul glucoprotidic numit helicina. Aminoacizii din proteinele melcului catifeleazã si favorizeazã eliminarea celulitei si a varicelor. Foarte bogati în calciu, melcii consumati sunt indicati în combaterea rahitismului si a altor cazuri în care organismul are nevoie de acest element. Datoritã bogãtiei în acizi grasi polisaturati, consumul cãrnii de melc combate acumularea de colesterol, iar datoritã continutului ridicat în sãruri minerale si fier, este deosebit de util în timpul sarcinii si alãptãrii. Fiind sãracã în lipide, carnea de melc poate fi recomandatã în meniurile celor care suferã de boli ale ficatului, arterosclerozã, obezilor, bãtrânilor, celor cu regim dietetic impus.
Nu în ultimul rând melcii sunt utilizati în industria cosmeticã, sau ca furaj pentru o serie de animale de blanã, de companie si pãsãri.
Proaspeti sau congelati, sub formã de semipreparate sau conserve, astãzi nimeni nu poate contesta gustul deosebit de rafinat al melcilor, produs gastronomic nelipsit din restaurantele vest-europene, dar mai ales franceze si italiene, asiatice sau americane.”

“Plinius cel Bãtrân, marele istoric roman, descrie consumul melcilor de grãdinã cu peste 2000 de ani în urmã, precum si atentia pe care o dãdeau romanii întretinerii si consumului cãrnii de melc. Alte lucrãri de specialitate relevã aprecierea de care s-au bucurat melcii încã din antichitate, datoritã gustului si efectele benefice pe care o avea carnea acestei specii asupra organismului uman.
Celebrul erudit roman Marcus Varo, în tratatul despre agriculturã, mentioneazã cu lux de amãnunte interesul pe care-l acordau romanii melcilor colectati si întretinuti în parcuri speciale, numite « cochlariae », înconjurate de canale de apã pentru a împiedica evadarea acestora.

În alte lucrãri stiintifice sau istorice se mentioneazã consumul melcilor de cãtre numeroase popoare europene, cu predilectie în perioada posturilor religioase. Printre consumatorii de melci sau alte moluste, sunt mentionati cãlugãrii diferitelor mãnastiri din Franta, Spania, Grecia etc., oaze de adevãratã culturã si civilizatie.

Proaspeti sau congelati, sub formã de conserve sau semipreparate, nimeni nu poate contesta astãzi calitatea melcilor, produs nelipsit din gastronomia tãrilor civilizate si a restaurantelor care se respectã. Carnea foarte savuroasã, bogatã în proteine si foarte hrãnitoare, sãracã în lipide, cu proprietati medicamentoase deosebite si beneficã pentru frumusetea si sãnãtatea fiecãruia, este tot mai cãutatã, mai apreciatã si recomandatã de specialistii în nutritia umanã.

Cu o piatã estimatã între 35 si 40 mii tone de melci vii, Franta si Italia rãmân astãzi cei mai importanti consumatori din lume, iar Grecia este principalul furnizor de melci pentru Franta. Statele Unite, un alt important consumator de melci, pe lângã productia proprie, importã anual cca. 500 tone de carne conservatã de melc de pe piata europeanã.

Pe lângã Franta, SUA, Italia, Germania, si Anglia astãzi si alte tãri sunt preocupate de acest aliment de lux, consumat de tot mai multi oameni cu pretentii gastronomice, iar procesul tehnologic de crestere sau de prelucrare a cãrnii de melc are în vedere o tehnologie tot mai exactã, mai sigurã, care sã respecte conditiile de calitate, igienã si sigurantã alimentarã.

În România, melcii de grãdinã au început sã fie consumati dupã anul 1848 si mai ales dupã primul rãzboi mondial, îndeosebi la restaurantele din Bucuresti si în orase transilvãnene”.

Din metodele actuale de crestere intensiva a melcilor sunt de remarcat:
• Metoda Charantes
• Metoda Cherasco
• Metoda Australiana
Metoda Teliu pe care o practicam in Romania, cuprinde elemente atat din aceste metode moderne cat si din cunoscutele metode antice (Egipt, Roma) care ne-au parvenit prin lucrarile lui Pilinius cel Batran si Marcus Varo.
Metoda Teliu, a luat viata ca urmare a experimentarii cu metodele clasice, dar mai ales ca urmare a unei gandiri logice si fortati de realitatile de ordin economic a pietei romanesti.
Principiile de baza a metodei Teliu sunt:
1. Helix Pomatia, melcul cel mai raspandit in Romania, a fost, este si probabil va continua sa fie exportat in cantitati industriale pe pietele occidentale.
2. Fiind un melc extrem de prolific in stare salbatica, este logic ca si in culturi organizate, sa-I oferi conditii similare celor din natura.
3. Intrucat cultura melcului este probabil, cultura cu cele mai mari sanse de a fi certificata ca si cultura Bio (ecologica) este absolut normal sa simplifici metodele traditionale de agricultura moderna pentru a reduce la maxim, contaminarea productiei prin agenti chimici sau prin interventia excesiva a factorului uman.
Prin acest element esential se ajunge impicit si la o eficientizare a investitiei si ca urmare a cresterii substantiala a profitului.

In ce consta metoda Teliu?

Tarlaua de productie se imparte in doua; jumatate va reprezenta parcela de reproductie, iar cealalta jumatate, parcela de crestere (vezi metoda Cherasco). Intre cele doua parcele se va crea spatiul utilitar, pe care se pot amplasa, baraca de scule, chiosc de paza, sopron de purjare, putul de apa si bazinul de acumulare. Intreaga tarla se va inconjura cu gard perimetral de protectie impotriva animalelor salbatice sau a vandalismului.

Intre gardul perimetral si parcelele propriu zise se vor lasa alei de acces de latimi variabile, in functie de metodele alese de intretinere: manuala sau mecanica. Daca se preconizeaza folosirea utilajelor mecanizate (tractor cu remorca) evident latimea minima a acestor alei va fi de 3m, iar daca se preconizeaza metode manuale, 1m va fi suficient.

Parcelele se vor inconjura cu plasa de retentie sau cu santuri de apa.

1. Plasa de retentie este recomandata pe terenuri in panta sau denivelate si este in general o tesatura de polietilena de culoare neagra sau verde inchis, care in Romania se comercializeaza sub numele generic de “umbrar nr.7”. La latime de 1m, plasa se va ingropa in pamant 15cm, se va ancora pe stalpi verticali din 3 in 3m, pe o inaltime de 50cm si se va rasfrange spre interiorul parcelei in unghi ascutit 35cm.

Aceasta rasfrangere poate fi controlata prin bride de tabla galvanizata, montate pe stalpii de lemn, iar prin indoirea acestora se va obtine unghiul dorit. De retinut ca nici aceasta plasa si nici asa numitul “Helitex” (mult mai costisitor), nu reprezinta o bariera absoluta pentru retinerea melcilor. Intrucat principiul este bazat pe legea gravitatii, care va provoca caderea melcului cand acesta ajunge pe buza rasfranta, este normal ca eficienta lui sa scada in functie de greutatea melcului. (Atentie, daca un melc matur are intre 25 si 36g, melcii proaspat eclozati au mai putin de 0,3g).
De aceea atat metoda Teliu cat si metoda Cherasco sau Charantes presupun o forta de munca substantiala si zilnica, numai pentru adunarea melcilor evadati.

Metoda Australiana, care presupune bariere de cupru electrificate, este mai eficienta dar total neeconomica in realitatea Romaniei anului 2006.

2. A doua varianta a metodei Teliu care se poate aplica numai pe terenuri absolut plate, este inlocuirea plasei cu santuri de apa (vezi parcurile de melci din perioada romana denumite cochlarie).
Perimetrul parcelei se va marca cu o brazda de plug, 30-35cm, dupa care se va taluza malul si se va intinde pe toata lungimea santului o folie continua de polietilena de 0,1’ (tip constructii), latimea 80cm. Eficienta acestei metode consta in faptul ca melcul nu agreaza apa si ca atare o va evita. Grija mare trebuie acordata, in primul rand, constantei apei in canale, dar mai ales, unghiului de taluzare, pentru a nu provoca rostogolirea involuntara a melcului in apa intrucat el se va ineca. Pentru a impiedica acest lucru, recomandam insamantarea taluzului cu trifoi alb.
Interiorul parcelei delimitata, fie prin plasa fie prin canale, se va trasa si se va amenaja dupa cum urmeaza :
1. se fac lucrarile de aratura, discuire si frezare pentru a obtine un grad de afanare maxima
2. se vor trasa straturile de insamantare de 3-4m latime separate de poteci de acces de 1m latime.
3. se face insamantarea conform schitei de insamantare. Atentie la fasia centrala a fiecarui strat, unde se vor insamanta plante inalte (rapita, floarea soarelui) care nu se vor tunde.
4. se aplica un strat de piatra de calcar pe aleile de acces pentru a asigura aportul de Ca. necesar existentei melcului.
5. Se instaleaza sistemul de irigatie conform schitei de irigatie folosindu-se tevi de polietilena pe suprafata.
6. Cand vegetatia ajunge la inaltimea minima de 10-15cm se va introduce matca recoltata din natura, preferabil din zona fermei, de catre colectori autorizati (existenti in toate zonele tarii).
Densitatea popularii este de 625kg matca/1.000mp.insamantati.

ATENTIE!!! Matca se introduce numai pe parcela de reproducere. Melcii folositi sa nu fie mai mici de 28mm in diametru cu greutate minima de 25gr.
Intrucat melcul este un animal usor stresabil, se va constata un oarecare procent de mortalitate, in perioada imediat urmatoare transferului, dar acesta este nesemnificativ, comparat cu cel prezent la melcii din import.
Irigatul este necesar daca apar perioade de seceta, mai ales seara dupa apusul soarelui sau dimineata devreme.
Melcul este activ si se hraneste numai in cursul noptii si dimineata pana la ora 10, dupa care intra intr-o stare de inactivitate, (semihibernare). Exceptie fiind zilele ploioase si perioada de imperechere.
Intretinerea culturilor este elementul primordial in cresterea melcilor .

Asigurarea unei vegetatii variate, sanatoase, cat mai carnoase si suculente, reprezinta de fapt esenta muncii cotidiene pe ferma de melci. Tunsul vegetatiei se va face saptamanal pentru a evita intrarea in floare a plantatelor si acesta se va face de regula cu aparate de tuns cu fir de nylon (trimer) la inaltimea trifoiului care incadreaza fiecare strat individual. Nu se va tunde fasia centrala (rapita, floarea soarelui) pentru a-i da melcului posibilitatea de a se refugia in caz de ploi abundente cand el tinde sa se catere la inaltime. Resturile vegetale provenite din tuns, sunt mult apreciate be melc, iar daca tunsul se face constiincios, ele sunt nesemnificative cantitativ si vor fi imediat consumate. Aici este important sa mentionam ca aparitia incidentala a buruienilor in straturile insamantate, nu este motiv de alarma ci din potriva ele reprezinta un aport substantial la varietatea de hrana pe care melcul o aprecieaza in mod deosebit.
De aceea metoda Teliu descurajeaza in mod explicit si categoric folosirea ierbicidelor sau a insecticidelor.

Pe langa hrana asigurata de plante, in straturi se vor amenaja statii de hrana complementara si adapare din 2 in 2 metri. Acestea constau in placi ceramice, gresie, tigla sau bucati de scandura si farfurii in care pe langa apa se vor pune si cateva bucati de piatra de calcar. Pe placile de gresie, tigla etc. in fiecare seara se va administra hrana complementara, care consta in:
Malai sau uruiala, felii subtiri de morcovi, dovlecei, pepene sau capatani de floarea soarelui inainte de maturarea semintelor.
In malai este recomandata incorporarea in cantitate de 1/3 carbonat de calciu alimentar. ATENTIE!!! A nu se folosi carbonat de calciu, provenit de la combinatele chimice sau de la cele de prelucrare a sfeclei de zahar. Acesta risca sa fie toxic.

In perioada de imperechere, melcii vor sapa gauri atat in zona insamantata cat si pe potecile de piatra. Nu intrerupeti procesul de depunere a oualor. Indepartati melcii de pe potecile pietruite numai daca nu sunt partial ingropati sau in proces de sapare. Deoarece efortul depus in aceasta perioada este urias (pana la 50 de oua), unii dintre melci se vor deshidrata si vor fi susceptibili la atac din partea insectelor daunatoare. Pana la aceasta data nu se cunoaste metoda practica de a impiedica acest lucru si ca atare se accepta mortalitatea adultilor in aceasta situatie. Dar noi recomandam scoaterea de pe straturi a acestor indivizi si distrugerea lor in zone izolate de zonele de productie.
Daca apar musuroaie de cartita sau soareci de camp, se recomanda utilizarea aparatelor de respingere prin ultrasunete.
Metoda Teliu, nu incurajeaza instalarea barierei de tabla zincata (vezi metoda Cherasco) datorita costului foarte ridicat si a ineficientei dovedite in practica.

Aparitia sobolanilor trebuie tratata cu deosebita seriozitate, prin amplasarea de curse sau otrava in afara gardului perimetral.

Parcela de crestere se va insamanta in exact acelasi mod ca si parcela de reproductie, dar numai toamna sau primavara anului urmator pentru asigurarea vegetatiei la iesirea din hibernare a puilor eclozati pe parcele de reproductie. La acest timp se va face selectarea puilor si transferul pe parcela de crerstere. Matca ramasa pe parcela de reproductie va continua sa depuna oua si ea nu se va valorifica decat in anul 3.

Toamna se va face o suprainsamantare manuala superficiala pe stratul de reproductie, intrucat plantele insamantate initial nefiind recoltate, vor tinde sa rasara din nou in primavara urmatoare fiind bianuale.
Suprainsamantarea este recomandata si primavara devreme pentru a asigura densitatea masei verde. Numai in anul 3, dupa dupa recoltarea adultilor cei mai batrani si evident dupa transferul puilor nascuti pe parcela de crestere, se vor relua lucrarile de teren si se va proceda intocmai ca la infintarea fermei.

Recoltarea profitabila a melcilor nu va avea loc decat incepand cu a treia primavara cand prima generatie nascuta pe ferma ajunge la maturitate comerciala.
Marea contributie a metodei Teliu la imbunatatirea substantiala a profitabilitatii culturii de melci, consta in modul de recoltare a acestora. Unde, prin metodele cunoscute recoltarea se face numai cand melcul intra in hibernare si el ajunge in stare capacita, prin metoda Teliu, recoltarea se poate face pe parcursul intregului ciclu de viata a melcului cu conditia sa corespunda ca marime si greutate. Melcii se vor aduna cand ploua sau in timp ce functioneaza sistemul de irigatie, in navete speciale, care se magazineaza in sopronul de purjare, o perioada de 7 zile. In acest timp melcii sunt udati de doua ori pe zi si nu li se ofera hrana. Scopul acestui proces, este ca aparatul digestiv sa se goleasca pentru ca melcul sa fie introdus in procesul de fabricatie. Ca atare fermierul este capabil sa-si valorifice recolta, practic tot timpul anului.

Productivitatea metodei Teliu este dovedita in practica si ea consta ca si la metoda Cherasco in formula 1 individ matca = 15-20 pui, asta luand in considerare pierderile datorate daunatorilor sau iernilor cu variatii de temperaturi neconformiste. De unde raportul matca/produs brut = 1/15 ( 1kg matca= 15kg melc productie).
Costul estimativ al infintarii fermei de melci in metoda Teliu se ridica la aproximativ 7.000 Euro pe hectar de ferma, inclusiv matca, seminte, plasa, baraca etc. Desigur conditiile specifice fiecarei ferme vor influenta costul total, dar comparativ cu costurile impuse in alte metode, metoda Teliu ramane cea mai eficienta si profitabila.